Descriere Despre suflet si inviere. Despre invatatura crestina - Grigorie de Nyssa

Porneste intr-o calatorie spirituala profunda cu Despre suflet si inviere a veneratului Sfant Grigore de Nyssa. In aceasta capodopera atemporala, Sfantul Grigore patrunde adanc in intelegerea crestina a mortalitatii, a tranzitiei sufletului si a promisiunii vietii vesnice. In secolul al IV-lea, biserica crestina a iesit din catacombe ca o forta spirituala si intelectuala, iar multi credinciosi s-au luptat sa-si explice credinta in sistemele filosofice predominante. Printre ei s-a numarat si Sfantul Grigorie, episcop de Nyssa, care a examinat doctrina invierii trupesti. Urmand exemplul literar al lui Platon, Sfantul Grigorie a scris un dialog dramatic despre suflet si inviere in care joaca rolul de "elev", in timp ce sora sa mai mare, Sfanta Macrina, isi asuma rolul de "invatator". Aderarea Sfantului Grigorie la Scriptura in contextul mediului sau filosofic ofera cititorilor contemporani un exemplu superb de intalnire a crestinismului cu cultura. Despre suflet si inviere abordeaza doctrina despre existenta sufletului conforma cu invatatura Sfintei Scripturi, constituindu-se intr‑o aparare a adevarurilor si a traditiilor Bisericii cu privire la invierea trupurilor. Despre credinta crestina este una dintre cele mai importante opere ale Sf. Grigore de Nyssa, daca nu chiar cea mai insemnata. Ea abordeaza aspectele principale ale invataturii religioase: cauza pacatului, scopul si motivul intruparii lui Dumnezeu, rascumpararea, botezul, Euharistia si raportul dintre recompensa si pedeapsa. Cati l‑au primit pe El, zice Evanghelia despre cei nascuti din nou, acelora le‑a dat putere sa se faca fii ai lui Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi invinuit pentru relele existente, caci El e facatorul celor ce exista, nu al celor ce nu exista. El a creat vederea, nu orbirea; a creat virtutea, nu lipsa ei. El a fagaduit binele suprem drept rasplata celor ce vietuiesc dupa virtute, dar fara sa sileasca firea omeneasca sau sa il tarasca pe om inspre bine impotriva vointei lui, ca pe un obiect insufletit. Si daca cineva, pe vreme senina, si‑ar indrepta privirile spre soare, iar apoi si‑ar inchide pleoapele nevrand sa mai priveasca, oare poate soarele fi invinuit pentru orbirea acestuia? Intrucat lumea spirituala exista mai inainte de lumea sensibila si deoarece Carmuitorul a dat fiecareia dintre puterile ingeresti cate o sarcina spre purtarea de grija si randuirea lumii, Ziditorul a facut o faptura in care a pus icoana puterii ceresti; aceasta fiinta este omul. Si a pus in el frumusete dumnezeiasca, a pus natura spirituala inzestrata cu o putere nespusa. Sa cercetam bunaoara tot ceea ce priveste bunatatea lui Dumnezeu. Si ce marturie a bunatatii poate fi mai tare decat a se intrupa si a cauta sa aduca inapoi pe cel dezertat la dusman, fara ca firea Lui neschimbatoare si neclintita in virtute sa se intineze prin atingerea cu firea schimbatoarea a vointei omenesti? - Sf. Grigorie de Nyssa Traducere din limba greaca de pr. Grigore Teodorescu.