Descriere Ion - Vol. 1 + 2 (editie anastasica in cutie de colectie)

Ediţie anastatică după prima ediție tipărită la București. Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri.Acţiunea se petrece în satul Prislop, de lângă Năsăud; în roman, Pripas. Pentru a situa locurile, pornesc cu cititorul pe şoseaua naţională, mă abat, din sus de Armadia, pe o şosea laterală care trece Someşul; apoi, prin satul Jidoviţa, ajungem la Pripas. Armadia e numele găsit orăşelului Năsăud, precum şi Jidoviţa indică satul, ce se numea înainte Tradam, dintre Năsăud şi Prislop. [...] Descrierea drumului până la Pripas și chiar a satului şi a împrejurimilor corespunde în mare parte realităţii. De când romanul Ion a devenit prea cunoscut, şi satul Prislop a dobândit o faimă, pe care n-a nădăjduit-o niciodată, călătorilor de marcă li se arată de şefii autorităţilor din Bistriţa sau din Năsăud casa în care ar fi stat învăţătorul Herdelea, crucea de la intrarea în sat, casa lui Ion Glanetaşu, cârciuma lui Avrum, pe care azi o ţine un nepot de-al lui, şi diverse alte lucruri din roman. Inutil să spun că elevii liceului din Năsăud se plimbă deseori până la Pripas, urmând paşii lui Titu Herdelea şi ai surorilor lui, căutând să fixeze cu precizie locul unde s-a întâlnit Titu cu d-ra Roza Lang şi altele, şi altele... Şi totuşi petrecerea de la horă, scandalul, cheful de la cârciumă, bătaia dintre flăcăi şi toate amănuntele celelalte, deşi plasate în Pripas, în sufletul meu trăiau ca întâmplate în alt sat, în satul primei mele copilării. (Liviu Rebreanu, Mărturisiri, 1932) Romanul Ion mai are puțin până la centenar. Evenimentul este anticipat de Editura Școala Ardeleană printr‑o ediție anastatică a primei versiuni tipărite. Autorul a intervenit în edițiile următoare prin corecturi și îndreptări stilistice de detaliu, dar nu a operat tăieturi sau adaosuri, modificări de structură epică sau de viziune, așa încât ediția primă, din noiembrie 1920, rămâne un reper și exercită fascinația unei apariții miraculoase pentru evoluția literaturii noastre. Întreaga istorie a romanului, variantele din manuscris, intervențiile scriitorului în edițiile ulterioare (încă opt antume) sunt documentate minuțios și pot fi urmărite în ediția critică întocmită de Niculae Gheran, secondat de Valeria Dumitrescu, în volumul 4 de Opere Liviu Rebreanu, Editura Minerva, 1970. Autorul însuși a explicat pe îndelete geneza romanului, etapele redactării, legătura lui cu propria biografie, modul în care s‑a raportat la spațiul geografic năsăudean din care provine într-un text pe deplin lămuritor și edificator, o serie de Mărturisiri foarte interesante pentru cititorul care vrea să înțeleagă procesul creator și felul în care a luat naștere o lume imaginară dintr-o lume reală. (Ion Simuț