Descriere Ecoul iubirii

Alex și Ioana sunt atât de diferiți, încât povestea lor de dragoste este condamnată chiar înainte de a începe. Când alții urmează cărările iubirii, culegând roadele fericirii, cei doi își văd sufletele apăsate de imperfecțiuni, slăbiciuni, teamă, compromisuri și sacrificii. Dar dorința le este picurată în suflete, totul fiind parcă orchestrat chiar de zeul iubirii. Iar ei sunt doi muritori prinși în colivia iubirii. Cum se pot opune? Comandă acum Ecoul iubirii , cartea semnată de Eliana Popa, care te va duce în universul unei ființe pure, a cărei lume se ciocnește de impulsivitatea și imprevizibilitatea tânărului care trăiește în afara legii! Este foarte bună cartea. Cred că este una dintre cele mai bune cărți de debut ale autorilor români Trioul Ioana, bunica, tanti Nuți este de departe cel mai reușit și autentic tablou al întregii povești. – Alexandru-Mihai Gulie, autorul bestseller-ului O viață și încă o zi și unul dintre cei mai apreciați scriitori români contemporani Iubirea lor îi poate salva de dependențe, dar le poate aduce și sfârșitul. Iubirea te schimbă, iubirea modelează, iubirea te transformă. Însă nu îți garantează și finalul fericit după care însăși inima tânjește, chiar dacă știe că totul este efemer în povestea vieții. Permite-i schimbării să contureze prezentul și viitorul în noua carte semnată de Eliana Popa! Recenzii O artizană care se inspiră din deliciul poveștilor periculoase Cu toate că este prima carte scrisă de Eliana Popa, m-am dat seama de un lucru: nu este doar o scriitoare, ci o artizană care se inspiră din deliciul poveștilor periculoase atât pentru psihic, cât și pentru fizic. Ecoul iubirii este cartea care mi-a redat speranța, mai exact speranța că îți poți schimba firul destinului, doar pentru a mă face să vărs lacrimi amare la sfârșit. Pentru că iubirea intră pe sub piele, în sânge și în simțuri, dar nu garantează un final fericit. – Iulia Mi-a dat ocazia să mă îmbăt cu fericire, chiar dacă este fericirea personajelor Înainte să citesc această carte probabil că nu aș fi înțeles ce înseamnă să fii condamnat la singurătate. Aș fi zis că singurătatea este o alegere, că ne este dat să fim cu cineva în această viață, oricât de mult ar trebui să luptăm pentru asta. Și că nu ne schimbăm atât de ușor precum am crede. Dar cât de tare mă înșelam… Îi mulțumesc Elianei, pentru că mi-a dat ocazia să mă îmbăt cu fericire, chiar dacă este fericirea personajelor ei. Pentru că m-a făcut să realizez că o viață poate fi irosită la 20 de ani sau la 70 de ani. Nu în ultimul rând, pentru că mi-a deschis ochii în fața iubirii eterne, oricât de mult sau de puțin ar dura aceasta în ochii celui mai critic observator, timpul. – Maria Cum se pot împotrivi doi oameni zeului dorinței, al iubirii, al afecțiunii și al atracției? Uneori, o persoană are nevoie doar de o piesă care lipsește din viața sa. Dar acea piesă poate veni sub atâtea forme, încât se poate să o și rateze. Însă Alex și Ioana și-au dat seama reciproc că sunt piesa care lipsește din viața celuilalt. Lumile lor sunt pe cale de a se ciocni: puritatea Ioanei și impulsivitatea lui Alex nu sunt făcute pentru a conviețui, dar cum se pot împotrivi doi oameni zeului dorinței, al iubirii, al afecțiunii și al atracției? Simplu, nu pot. Iar de aici până la o capodoperă literară a unui autor român nu e mult. – Carina Despre autoare Eliana Popa este o autoare la început de drum, însă visul său de a construi un univers literar în care se urmează mai mult inima decât orice altă regulă a lumii este conturat cu o atenție la detalii demnă de invidiat de orice făuritor al lumilor imaginare în cuvinte. Sunt Eliana, am 28 de ani şi sunt îndrăgostită de frumos. Îmi plac munţii şi pădurile, florile şi marea, călătoriile şi noul, curiozitatea şi adrenalina, dar dintre toate frumuseţile lumii cel mai mult iubesc cărţile. Iubesc să citesc de când am învăţat să o fac. Cărţile au fost poarta de evadare din lumea mea mică, dându-mi libertatea de a cunoaşte, de a alege, de a-mi forma propriile opinii şi de a le argumenta. Mi-au dat puterea de a-i înţelege şi accepta pe ceilalţi, dar mai ales pe mine însămi. Astăzi, prin romanul meu, am onoarea de a contribui la dezvoltarea acestui univers de cuvinte.