Descriere Generatia internetului

Generatia internetului, sau iGen: de ce copiii, adolescentii si tinerii din zilele noastre sunt mai putin rebeli, ceva mai toleranti, categoric mai rar fericiti si aproape deloc pregatti pentru maturitate? Senzatie si adevar, intre bine si rau, dar categoric trist: igen, sau generatia internetului, o generatie cu adevarat unica. Tehnologia ultimului secol a schimbat cultura, iar cultura a schimbat lumea si a populat-o cu o noua specie: generatia retelelor sociale, guvernata de game-changers. Ce limba vorbesc copiii ei, dar adolescentii si tinerii? Si cum functioneaza ei, cum pot fi educati, ce sperante au si ce ii nemultumeste, ce isi doresc si ce detesta? Si ce se poate spune despre ei, pe scurt? Sunt mult mai statici, mult mai singuratici, ceva mai anxiosi, categoric mai greu adaptabili si aproape deloc pregatiti pentru maturitate. Ce-i de facut? Dar ce este asa de diferit la IGEN? internet ● tehnologie ● individualism ● respingerea regulilor sociale traditionale ● inegalitatea veniturilor ● zero toleranta pentru inegalitate pe baza de sex, rasa sau orientare sexuala ● maturizare lenta ● independenta politica ● vulnerabilitate psihica ● nesiguranta ● singuratate De ce au aparut toate aceste schimbari? Schimbarile culturale au mai multe cauze, nu pleaca de la un singur lucru – nu doar parintii, ci si tehnologia, mass-media, afacerile si sistemul educational lucreaza impreuna pentru a crea o intreaga cultura, radical diferita de aceea experimentata de parintii si bunicii nostri. Nu este vina nimanui sau este vina tuturor. Culturile se schimba, iar generatiile se schimba odata cu ele; acesta este punctul esential. Nu este un concurs prin care decidem care generatie este mai buna sau mai rea; cultura s-a schimbat si suntem cu totii implicati. Aceasta carte schimba cu totul datele jocului. Daca vreti sa intele­geti cum sa cresteti, sa educati, sa recrutati, sa angajati, sa atrageti sau sa castigati votul tinerei generatii, trebuie sa o cititi. iGen va va schimba total modul de abordare. - Julianna Miner, profesor de sanatate publica la George Mason Universit