Descriere Povești despre Cluj IX

Proiect editorial apărut sub egida Asociația Vechiul Cluj Coordonatorul volumului: Tudor SălăgeanCoordonatorii proiectului: Sebastian‑Iacob Moga, Victor‑Eugen SalcăColecția Clujul din cuvinte este coordonată de Irina Petraș Acest proiect a început cu o discuție pe care am avut-o în picioare, timp de două minute, cu domnul Tudor Sălăgean. Îl știam din ziare ca pe un mare cunos­cător și pasionat de istorie locală. S-a arătat interesat de ceea ce îi spuneam. Între timp, l-am cooptat și pe Victor Salcă, fiindcă împărtășea dragostea și pasiunea mea pentru istoria Clujului. Am stabilit că ne vom întâlni ulterior ca să punem la punct amănuntele, lucru pe care l-am și făcut. Astfel, am avut succes încă de la prima întrevedere. Se pare că, așa cum credeam, locuitorii Clujului sunt dornici să cunoască istoria orașului. (SEBASTIAN-IACOB MOGA) Nu intrăm acum în detaliile călătoriei lui Mihai până la Viena și ale primelor luni petrecute acolo. Merită să reținem însă faptul că voievodul a găsit cu ușurință susținere și protecție în centrele politice ale Imperiului, care îi înțelegeau valoarea și nu aveau intenția de a se dispensa de un comandant militar pe care îl considerau capabil. Cu toate acestea, utilitatea lui Mihai nu dădea nimănui impresia că ar putea fi una imediată, atâta vreme cât stăpânirea generalului Basta în Transilvania ar fi rămas solidă. Lucrurile s-au schimbat însă în Transilvania în februarie 1601, când stările au dat la Cluj un fel de lovitură de stat. (TUDOR SĂLĂGEAN) Pe parcursul mandatului său, Alexandru Șerban a avut inițiativa înființării Centrului Cultural Francez din Cluj și a alocat Bisericii Greco-Catolice spațiul din Piața Cipariu, unde se construiește noua catedrală a acestei confesiuni. De aseme­nea, în acea perioadă au fost eliminate monumentele închi­nate eroilor sovietici din Piața Avram Iancu. Pe plan politic, a fost singurul primar al unui oraș important care s-a exprimat public în favoarea lustrației, respectiv a Punctului 8 din Proclamația de la Timișoara . În 21 mai, a doua zi după câștigarea alegerilor prezidențiale de către Ion Iliescu, Alexandru Șerban a demisionat, dar a mai rămas în funcție până la găsirea unui înlocuitor. S-a retras definitiv în 14 iunie, ca urmare a Mineriadei de la București. (BOGDAN STANCIU) Cuprins Sebastian-Iacob Moga, Prefață – Au trecut 10 aniVladimir-Alexandru Bogosavlievici, Clujul în Evul Mediu timpuriuAlexandru Simon, Cât de mult conta Clujul la moartea lui Matia Corvin?Mihai Prodan, Ciudata structură a fostei cetăți medievale a Clujului, care a rămas intactă timp de secole între două bastioane, despre care clujenii nu știu cam nimicTudor Sălăgean, Mihai Viteazul și Generalul Basta, între Košice, Guruslău și ClujGabriel-Virgil Rusu, Ștefan Ébeni, căpitanul clujean al cetății GherlaLoránd L. Mádly, Insurecția poloneză, emigrația revoluționară și biroul austriac de informații: misiunea agentului Markus (Márk) Békessy la IașiMihai-Florin Hasan, Fapte diverse din Clujul interbelic, așa cum sunt reflectate, în ziarul Patria , în luna iulie a anului 1930Ioan Ciorca, Piața Cipariu, o lume dispărută… la început de mileniu treiBogdan Stanciu, Alexandru Șerban, primul primar postcomunist al Clujului – schiță biografic