Descriere Cand usile se deschid. Primele intalniri psihanalitice

Intr-o discutie cu un bun prieten, din vorba in vorba, acesta imi zice pe ton hotarat: – E, si acum, spune-mi te rog, tot ce trebuie sa stiu despre cand e momentul pentru a intra intr-o psihanaliza. – Greu de spus despre Tot ce trebuie sa stii, i-am raspuns. Uneori, e ca atunci cand simti ca Sacul personal e prea plin si greu. Cand ratezi Tramvaiul pe care in mod obisnuit, il iei, cu ochii inchisi. Cand De niciunde iti iei Leapsa si o stare de Acreala te arunca intr-un Carusel ce-ti face stomacul Ghem. Cand te intrebi Cum poti scapa de Piticul ce-ti sta in spatele mintii, de Monstrul ce-ti chinuie visele or gandurile cand, in Camera inchisa, ramai doar tu cu tine. Cand, nu mai reusesti sa vezi luminita de la capatul tunelului oricate Artificii ai incerca, atunci, e timpul sa spui Aha!, asta-i un moment bun, pentru intrarea intr-o psihanaliza. Ramanem in tacere, Fara cuvinte, pentru cateva minute. Cand usile se deschid, momentele de tacere sunt inevitabile: e tacerea ce ne pregateste pentru a gasi inauntru, ceea ce ne aduce deschiderea acestora. Pentru cei care se intreaba despre ce inseamna intrarea intr-o psihanaliza… Stefania Dumitrescu Stefania Dumitrescu este psihanalist membru asociat al Societatii Romane de Psihanaliza (SRP), membru al Asociatiei Internationale de Psihanaliza (IPA), fondator si presedinte al Asociatiei Romane de Psihanaliza de Cuplu si Familie (ARPCF). Cuprins Usile psihanalizei - Vasile Dem. Zamfirescu Introducere Capitolul 1. Tot ce trebuie… Capitolul 2. Sacul Capitolul 3. Tramvaiul Capitolul 4. Romb Capitolul 5. Leapsa Capitolul 6. De niciunde Capitolul 7. Carusel Capitolul 8. Acreala Capitolul 9. Reprogramare Capitolul 10. Ghem Capitolul 11. Balerina ruseasca Capitolul 12. Sevalet Capitolul 13. Fisuri Capitolul 14. Promisiunea Capitolul 15. Oul Capitolul 16. Cum? Capitolul 17. Aha! Capitolul 18. Capcane Capitolul 19. Piticul Capitolul 20. Bub-ele Capitolul 21. Artificii Capitolul 22. Monstrul Capitolul 23. Camera inchisa Capitolul 24. Fara cuvinte… In doi timpi — Cuvant in loc de incheiere…- Alfred Dumitrescu