Descriere După căderea Romanovilor. Elita rusă în exil la Paris

La Belle Époque a făcut din Paris centrul lumii. Și, ca un magnet, a atras două categorii privilegiate de ruși: membri ai bogatei familii imperiale și artiști talentați. Romanovii erau celebri pentru ușurința cu care cheltuiau sume imense pe proprietăți și pe distracții. Artiștii au deschis în Paris noi orizonturi, au dominat uneori paginile ziarelor – fiind adulați sau criticați – și au devenit personalități recunoscute ale celei mai vibrante capitale artistice a lumii.  Revoluția bolșevică a schimbat însă totul. Vechea și bogata elită rusă s-a prăbușit ca un meteorit. Nobilii care au reușit să fugă din țara cuprinsă de haos și război civil s-au văzut – în capitala Franței – pe cea mai de jos treaptă a societății: erau niște exilați de care nimeni nu avea nevoie. După ce au vândut obiectele de valoare pe care reușiseră să le ia cu ei din Rusia, au fost nevoiți să-și câștige existența ca muncitori și șoferi de taxi. Măcinați de sărăcie și depresie, mulți și-au înecat amarul în băutură sau au ales calea sinuciderii.  Au fost și ruși care au cunoscut succesul: Marc Chagall a devenit un artist plastic renumit, iar scriitorul Ivan Bunin a primit, în 1933, Premiul Nobel pentru Literatură.  Helen Rappaport a cercetat destinele rușilor aflați în exil la Paris și a scris o tulburătoare carte despre mania grandorii, despre mărire și decădere, speranță și supraviețuire, extaz și tragedie.    „O captivantă biografie de grup… Rappaport este o maestră a detaliilor relevante.” The Washington Post  „Amuzantă și pe alocuri sfâșietoare… Rappaport, un istoric prolific și un foarte apreciat expert în istoria dinastiei Romanov, dezvăluie un Paris în care rușii au jucat de mult timp un rol proeminent.” The Wall Street Journal  „Rappaport prezintă portrete desăvârșite ale acestor refugiați… Autoarea nu doar că ne oferă o încântătoare imagine detaliată a Orașului Luminilor, ci și umple parcurile, cafenelele și bulevardele acestuia cu o distribuție uimitoare de personaje.” Christian Science Monitor