Descriere Balcanii in secolul XX. O istorie postimperiala/Oliver Jens Schmitt

Secole la rand, spatiul balcanic s-a aflat sub ocupatia si influenta imperiilor. Acum un veac insa, si Imperiul Otoman, si Imperiul Austro-Ungar, si Imperiul Rus s-au prabusit, iar odata cu ele si sistemul imperial, dand nastere statelor nationale, cu alte aspiratii si viziuni politice, militare, sociale, etnice si religioase. Balcanii sunt un spatiu definit prin realitati etnice si religioase extrem de complexe, realitati create si mentinute de imperii timp de secole prin structuri care pareau abolite odata cu sfarsitul Primul Razboi Mondial. Noile state nationale aparute pe ruinele vechilor imperii au incercat, toate, sa se legitimeze prin ruptura radicala de trecutul imperial. Cat de radicala a fost insa cu adevarat aceasta despartire de trecut? Si cat de radicala a fost ruptura statelor comuniste de politicile etnice, culturale, economice si sociale ale statelor nationale dinainte de 1945? Oare decalajele de dezvoltare dintre statele balcanice sau dintre regiunile acestora pot fi puse si pe seama istoriei din vremea imperiilor, si daca da, in ce masura? Putem vorbi astazi despre o epoca postimperiala a Balcanilor, in care mostenirea trecutului a fost cu totul stearsa si data uitarii? La aceste intrebari si la altele raspunde intr-un adevarat tur de forta istoricul Oliver Jens Schmitt , unul dintre cei mai reputati cercetatori ai sud-estului european, examinand spatiul balcanic dintr-o noua perspectiva, aproape deloc abordata pana in prezent, intr-o analiza in care Romania ocupa un spatiu larg. Toate statele balcanice au aparut din cel putin un imperiu, ba unele s-au nascut din doua sau chiar mai multe imperii. Iugoslavia a fost construita in 1918 din zonele posthabsburgice si postotomane in jurul unui stat de baza sarb care, la randul sau, si-a castigat suveranitatea fata de Imperiul Otoman in 1878. De asemenea, Romania a fost construita in jurul unui spatiu central suveran fata de Imperiul Otoman incepand cu 1878, prin unificarea unor foste provincii otomane, austro-ungare si ruse. Conflictul traditiilor si structurilor postimperiale din interiorul acestor state succesoare compozite tine de cele mai importante teme ale unei istorii balcanice a secolului XX. ( OLIVER JENS SCHMITT ) OLIVER JENS SCHMITT (n. 1973) este profesor de istorie sud-est-europeana la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul in Europa de Est, cu accent pe Romania, societatile urbane din estul Mediteranei in secolul al XIX-lea, societatea si politica in Imperiul Otoman tarziu, evolutiile socioculturale in spatiul albanez, istoria imperiului maritim al Venetiei sau istoria Balcanilor in Evul Mediu tarziu. Din 2017, este presedintele Sectiei Filozofie/Istorie a Academiei Austriece de Stiinte. Printre titlurile sale, traduse in mai multe limbi, se numara: Kosovo: Kurze Geschichte einer zentralbalkanischen Landschaft (Kosovo. Scurta istorie a unui tinut central-balcanic, 2008); Skanderbeg: Der neue Alexander auf dem Balkan (Skanderbeg. Noul Alexandru din Balcani, 2009; trad. rom. 2014); Die Albaner: Eine Geschichte zwischen Orient und Okzident (Albanezii. O istorie intre Orient si Occident, 2012). La Humanitas a fost tradusa biografia Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea si decaderea Capitanului (2017) si a aparut Romania in 100 de ani. Bilantul unui veac de istorie. Urmat de un dialog cu Marian Voicu (2018), volum publicat si in limba germana.